un gand pentru michael

ai mare mare dreptate Karina! Mike a avut o copilarie cumplita....

Moldovan Roxana a scris:ai mare mare dreptate Karina! Mike a avut o copilarie cumplita....

cred ca orice copil are dreptul la o copilarie....pacat ca MJ nu a putut ca o aiba

Cine stie cat a avut Michael de indurat iar noi nu stim decat o particica din copilaria lui. Probabil. fiecare lacrima varsata din cauza durerii, fiecare palma luata sau curea incasata are povestea ei. Cred ca fiecare copil din familia Jackson si-ar povesti monstruasa copilarie in functie de cat de dureroase au fost bataile si cu cat chin le-au suportat!

INTREBARI...

Cand ai ajuns acolo Sus,
Ai intrebat
De ce te-au dus,
Pe aripi albe, spre apus.


Ti-au spus ca -i prea devreme
Sa intrebi.
Doar ei stiau ca sunt
Atatea intrebari fara raspuns
De partea cealalta...
Dar te-au lasat sa-ti ei zborul
Cu ei laolalta.
Si ai plutit o vreme
Peste nori.


,,-Acum a venit vremea
Sa inveti sa zbori de unul singur!",
A spus Cineva.
TU ti-ai ridicat aripile
Si ai zburat spre noi.


Te-ai inaltat printre nori
Si ai privit adanc in jos.
Apoi ai coborat printre noi
Al tau suflet frumos.


Acum esti in toate zarile
SI ESTI NESPUS DE FERICIT
Caci stii raspunsul
La toate intrebarile...

UNDE ESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
IN CATE EMISFERE TE ADAPOSTESTI,
IN CARE-AZUR TU TE-AI PIERDUT,
DIN CARE MARE NE PRIVESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
PE ALE CUI CARARI TE-AI RATACIT,
IN ZORII CAREI ZILE TE TREZESTI
SI UNDE E REGATUL IN CARE AI ZIDIT
BUCATI DE AMINTIRI DINTR-UN DESTIN
CE-N ROCA L-AI SCOBIT?


UNDE ESTI?SI UNDE TE ASCUNZI?
TE CAUTAM PRINTRE CARARI, IN MUNTI,
IN FOSNET DE FRUNZE, IN SIMPLE POVESTI,
IN ZGOMOT DE TUNET, IN CER FARA NORI,
IN ZAMBETUL NOSTRU, IN ALBELE FLORI.


PRIVESTE SPRE TERRA SI DA-I DOAR UN SEMN,
CACI TE ASTEAPTA MAINE, CA SA-I OFERI INDEMN!
REVINO DOAR O CLIPA, DIN UMBRA SA ZAMBESTI,
CELOR CE ASTAZI VOR SA STIE UNDE ESTI!

Miana a scris:INTREBARI...

Cand ai ajuns acolo Sus,
Ai intrebat
De ce te-au dus,
Pe aripi albe, spre apus.


Ti-au spus ca -i prea devreme
Sa intrebi.
Doar ei stiau ca sunt
Atatea intrebari fara raspuns
De partea cealalta...
Dar te-au lasat sa-ti ei zborul
Cu ei laolalta.
Si ai plutit o vreme
Peste nori.


,,-Acum a venit vremea
Sa inveti sa zbori de unul singur!",
A spus Cineva.
TU ti-ai ridicat aripile
Si ai zburat spre noi.


Te-ai inaltat printre nori
Si ai privit adanc in jos.
Apoi ai coborat printre noi
Al tau suflet frumos.


Acum esti in toate zarile
SI ESTI NESPUS DE FERICIT
Caci stii raspunsul
La toate intrebarile...

UNDE ESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
IN CATE EMISFERE TE ADAPOSTESTI,
IN CARE-AZUR TU TE-AI PIERDUT,
DIN CARE MARE NE PRIVESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
PE ALE CUI CARARI TE-AI RATACIT,
IN ZORII CAREI ZILE TE TREZESTI
SI UNDE E REGATUL IN CARE AI ZIDIT
BUCATI DE AMINTIRI DINTR-UN DESTIN
CE-N ROCA L-AI SCOBIT?


UNDE ESTI?SI UNDE TE ASCUNZI?
TE CAUTAM PRINTRE CARARI, IN MUNTI,
IN FOSNET DE FRUNZE, IN SIMPLE POVESTI,
IN ZGOMOT DE TUNET, IN CER FARA NORI,
IN ZAMBETUL NOSTRU, IN ALBELE FLORI.


PRIVESTE SPRE TERRA SI DA-I DOAR UN SEMN,
CACI TE ASTEAPTA MAINE, CA SA-I OFERI INDEMN!
REVINO DOAR O CLIPA, DIN UMBRA SA ZAMBESTI,
CELOR CE ASTAZI VOR SA STIE UNDE ESTI!

foarte frumos Maria, imi place mult poezia ta

Miana a scris:INTREBARI...

Cand ai ajuns acolo Sus,
Ai intrebat
De ce te-au dus,
Pe aripi albe, spre apus.


Ti-au spus ca -i prea devreme
Sa intrebi.
Doar ei stiau ca sunt
Atatea intrebari fara raspuns
De partea cealalta...
Dar te-au lasat sa-ti ei zborul
Cu ei laolalta.
Si ai plutit o vreme
Peste nori.


,,-Acum a venit vremea
Sa inveti sa zbori de unul singur!",
A spus Cineva.
TU ti-ai ridicat aripile
Si ai zburat spre noi.


Te-ai inaltat printre nori
Si ai privit adanc in jos.
Apoi ai coborat printre noi
Al tau suflet frumos.


Acum esti in toate zarile
SI ESTI NESPUS DE FERICIT
Caci stii raspunsul
La toate intrebarile...

UNDE ESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
IN CATE EMISFERE TE ADAPOSTESTI,
IN CARE-AZUR TU TE-AI PIERDUT,
DIN CARE MARE NE PRIVESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
PE ALE CUI CARARI TE-AI RATACIT,
IN ZORII CAREI ZILE TE TREZESTI
SI UNDE E REGATUL IN CARE AI ZIDIT
BUCATI DE AMINTIRI DINTR-UN DESTIN
CE-N ROCA L-AI SCOBIT?


UNDE ESTI?SI UNDE TE ASCUNZI?
TE CAUTAM PRINTRE CARARI, IN MUNTI,
IN FOSNET DE FRUNZE, IN SIMPLE POVESTI,
IN ZGOMOT DE TUNET, IN CER FARA NORI,
IN ZAMBETUL NOSTRU, IN ALBELE FLORI.


PRIVESTE SPRE TERRA SI DA-I DOAR UN SEMN,
CACI TE ASTEAPTA MAINE, CA SA-I OFERI INDEMN!
REVINO DOAR O CLIPA, DIN UMBRA SA ZAMBESTI,
CELOR CE ASTAZI VOR SA STIE UNDE ESTI!

splendita!

Miana a scris:INTREBARI...

Cand ai ajuns acolo Sus,
Ai intrebat
De ce te-au dus,
Pe aripi albe, spre apus.


Ti-au spus ca -i prea devreme
Sa intrebi.
Doar ei stiau ca sunt
Atatea intrebari fara raspuns
De partea cealalta...
Dar te-au lasat sa-ti ei zborul
Cu ei laolalta.
Si ai plutit o vreme
Peste nori.


,,-Acum a venit vremea
Sa inveti sa zbori de unul singur!",
A spus Cineva.
TU ti-ai ridicat aripile
Si ai zburat spre noi.


Te-ai inaltat printre nori
Si ai privit adanc in jos.
Apoi ai coborat printre noi
Al tau suflet frumos.


Acum esti in toate zarile
SI ESTI NESPUS DE FERICIT
Caci stii raspunsul
La toate intrebarile...

UNDE ESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
IN CATE EMISFERE TE ADAPOSTESTI,
IN CARE-AZUR TU TE-AI PIERDUT,
DIN CARE MARE NE PRIVESTI?


AM VREA SA STIM ACUM DOAR UNDE ESTI,
PE ALE CUI CARARI TE-AI RATACIT,
IN ZORII CAREI ZILE TE TREZESTI
SI UNDE E REGATUL IN CARE AI ZIDIT
BUCATI DE AMINTIRI DINTR-UN DESTIN
CE-N ROCA L-AI SCOBIT?


UNDE ESTI?SI UNDE TE ASCUNZI?
TE CAUTAM PRINTRE CARARI, IN MUNTI,
IN FOSNET DE FRUNZE, IN SIMPLE POVESTI,
IN ZGOMOT DE TUNET, IN CER FARA NORI,
IN ZAMBETUL NOSTRU, IN ALBELE FLORI.


PRIVESTE SPRE TERRA SI DA-I DOAR UN SEMN,
CACI TE ASTEAPTA MAINE, CA SA-I OFERI INDEMN!
REVINO DOAR O CLIPA, DIN UMBRA SA ZAMBESTI,
CELOR CE ASTAZI VOR SA STIE UNDE ESTI!

minunat..imi place foarte mult prima

Admin a scris:

Moldovan Roxana a scris:ai mare mare dreptate Karina! Mike a avut o copilarie cumplita....

cred ca orice copil are dreptul la o copilarie....pacat ca MJ nu a putut ca o aiba

ai dreptate

Simt nevoia sa urlu, sa scot afara orice urma de disperare, dar iti ascult vocea ca de cristal si mi se inclesteaza gura... nu pot urla, nu peste vocea care m-a alinat atata amar de vreme...

si stau... penru ca altceva nu pot face... stau si privesc cum imi zambesti de pe un ecran, de pe un perete... si e gol... e atata distanta intre mine si zambetul tau incat am impresia ca trebuie sa traversez intreg universul pentru a-l atinge...

stau si iti privesc ochii mari, calzi si intrebatori... e ca si cum m-ai intreba de ce... si iar simt nevoia sa defulez,sa strig ca imi lipsesti si ca...doare... simt nevoia sa urlu atat de tare incat sa vibreze intreg universul in acelasi ritm cu pulsul inimii ce tanjeste dupa tine...poate asa as putea sa te ating, sa-ti arat cat de mult imi lipsesti... dar nu pot...

si stau, iar... ma simt ca un om ce nu mai are maini si pcioare... neputincioasa,infirma... si, desi acele membre nu mai exsta, totusi se siimte durerea in ele... te uiti in locul unde ar trebui sa fie, dar ele nu mai exista... insa durerea este acolo, mai vie ca niciodata...
as vrea sa-ti vorbesc, sa-ti vad ochii in care vad intreaga sclipire a universului... si deschid gura. ies cuvinte pe care nu stu daca le auzi, dar este ultima mea speranta...
as face orice sa te pot aduce inapoi...si imi dau iar lacrimile...lacrimi calde ce se scurg pe fata-mi inghetata de durere...

inchid ochii si evadez...in amintiri... singurele care te aduc mai aproape...
inchid ochii si esti din nou acolo, zambind.. un zambet ce ma incalzeste... un zambet ce ar topi intreg universul...
inchid ochii si-ti simt privirea blanda..acei ochi inconfundabili care lumineaza totul in jurul meu...
si pe fundal se aud acordurile melodiei Keep The Faith... imi dai atata incredere in mine incat am impresia ca pot, literalmente, sa merg pe luna...
si in momentele astea te simt mai aproape, atat de aproape incat simt ca ma scufund in tot ceea ce esti, si nu mai stiu unde ma termin eu si unde incepi tu... abia acum realizez ca tu esti aici... traiesti in sufletul meu si mereu vei ramane acolo...

cu toate astea, mi-e frica sa deschid ochii si sa te pierd iar...m-e frica sa nu te pierd in lumea de-afara .. pe care ai iubit-o atat de mult si care te-a distrus...
si printre lacrimi iti fac o ultima promisiune... vei trai mereu in acest suflet pe care l-ai schimbat... vei trai chiar si dupa ce, fizic, eu nu voi mai fi... si nimeni nu va reusi sa te scoata de acolo si sa darame imperiul pe care l-ai construit inlauntrul meu...

si deschid ochii.. simt lacrimi ce-mi ating coltul gurii strans intr-un zambet.. da, iti zambesc inapoi.. si te simt mai aproape ca niciodata....
...................................................................................
Intai de toate vreau neaparat sa va multumesc pt ce ati facut. Faptul ca suntem toti aici (cu bune si rele) e datorita noua si celor ce au muncit pt asta. Din partea mea : VA MULTUMESC DIN SUFLET, DIN TOT SUFLETUL MEU, NICI NU-MI POT EXPRIMA RECUNOSTINTA IN CUVINTE. Sa stiti ca munca voastra a adus bucurie cel putin intr-un sulflet , in mod sigur mult mai multe .
Sunt fan Michael (nu e bine zis dar nu am un cuvant mai bun , eventual "il port in inima pe Michael") cam... cam de cand a venit el in RO. Desigur, obligat, fortat si ai mei tot asta ascultau, chiar daca nu stiu boaba de engleza fredonau toate melodiile. Inca mai am pe dulapuri posterele lipite cu el de cand eram in liceu (a fost un tertip ca ai mei nu ma lasau sa lipesc pe pereti), si nu m-am gandit nici o clipa sa le dau jos.
Michael a exprimat tot ce nu putem exprima eu, a fost sursa de inspiratie, bucurie, energie si forma de refulare, eliberare a copilarie si adolescentei mele.
Luna iunie, iulie , august au trecut foarte greu , inca am impresia ca mi se rupe sufletul in mine, nu ca se rupe pur si simplu, se sfasie cate putin, dureros de incet.
Primele zile am fost in soc , nici n-am putut plange, sincer nu credeam ca e adevarat, speram ca o sa apara cineva sa zica nu e el... era o sosie... orice, ca am visat...De fapt nici nu prea mai puteam dormi ... doar 3-4, max 5 ore pe noapte, mai grav era ca nici prietenull nu prea intelege de ce. Acum eu stiu de ce, e ca si cum mi s-a dus un parinte, un copil, ceva lipit sufletului meu, cel mai bun prieten, cel ce a plans , a ras alaturi de mine... sau poate eu alaturi de el.
Dupa cateva zile au venit lacrimile si disperarea faptului ca nu mai puteam face nimic, uneori prea des...
Cred ca noi ca persoane, sufleteste suntem ca niste fluide si luam forme diferite in functie de cine ne este alaturi... familie, prieteni, toti cei ce ne transmit iubirea, si e greu atunci cand pierzi un zid... te cutremuri dar suntem suficient de puternici incat sa nu te prabusesti in bresa formata, trebuie sa fim... Consolare este faptul ca forma mea sufleteasca va ramane acolo chiar daca din zid a mai ramas doar umbra... sufletul meu va iubi chiar si umbra lui...

Un gand amuzant , stiam ca Michael a fost inainte de a exista eu dar nu credeam ca o sa moara in timpul vietii mele, credeam ca o sa le explic nepotilor cine e ... nu cred ca vreunul din voi v-ati gandit vreodata ca MICHAEL POATE MURI.... cred ca daca ma intrebai spuneam ca nu se poate.
Ca "fan" al lui stiu ca stia (nu se poate sa nu stie) cat de mult il iubea lumea (cea mai mare parte), fan aitici cum eram ... de neinteles pt cei ce nu simt ce simtim noi. Si chiar el a spus-o ca a meritat tot chinul care l-a suportat pt dragostea care i-a adus-o lumea si daca ar fi dupa el ar vrea sa fie la fel (chiar daca i-a fost greu). Regret ca dragostea noastra nu il putea apara de ferocitatea presei, si probabil ca el nu stia ca pentru noi era gunoi, si de obicei nici nu meritau comentate asemenea "stiri".

E o chestie ciudata, cat timp traia eram ok (ma bucuram de muzica lui, ma mai uitam la clip-uri), dar cum se poate ca moartea unui om pe care l-ai vazut in carne si oase in fata ta sa te tulbure atat de tare? De ce nu pot sa zic pur si simplu, ei asta e, faptul ca e mort sau in viata nu prea are cum sa-mi schimbe cursul meu? Logic vorbind asa ar trebui, nu? Sa zic un "Dumnezeu sa-l odihneasca" si sa-mi vad in continuare de ale mele...
Chiar atat de mare era spiritul lui, atat de puternic incat nu avea nevoie de manifesare fizica pentru a ajunge la tine? Atat de departe poate merge dragostea? Si atunci , daca e asa eu nu pot sa cred ca poate pur si simplu sa dispara. Si sufletul meu stie ca e inca acolo, langa el, ca sa zambeasca in continuare...
... fiecare poarta in suflet imaginea lui personala... asa ca in fiecare dintre noi (cei care il iubim) inca mai e zambetul lui, pentru ca nu vrem sa-l pierdem, sa-l lasam sa dispara, e prea pretios pentru noi.

Asa ca va multumesc voua, tuturor care sunteti legati impreuna cu mine pe firul magic tors de Michael, va multumesc ca va impartasiti iubirea si bucuria si tristetea, si toate lucrurile astea care ne fac oameni si ne unesc.
Va multumesc tuturor care ati muncit aici, in sufletul meu Michael zambeste, va zambeste....Respectul si recunostinta mea !

Multumesc!

si eu iti multumesc maria. e foarte frumos ce zici

Foarte frumos Maria mi-a placut foarte mult ceea ce ai scris

am uitat sa scriu ceva.....maria iti multumim fiindca sxrii atatea lucruri frumoase, le impartasesti si noua....e foarte frumos gestul tau

Moldovan Roxana a scris:am uitat sa scriu ceva.....maria iti multumim fiindca sxrii atatea lucruri frumoase, le impartasesti si noua....e foarte frumos gestul tau

dap!trebuie sa-i multumim!Ei si tuturor membrilor care posteaza diverse materiale pe acest forum,dar in special ei

Doamne ,Maria e sublim...si eu iti multumesc pentru tot

fiindca Ramona- fata mea -nu este inscrisa aici vrea sa o las sa va scrie si ea cateva randuri prin intermediul meu. sper sa nu va suparati ca va scrie si ea gandurile ei dar mie una mi-au placut


Eu sunt fan de la 2 ani. No, RLY. M-am indragostit de muzica lui cand am vazut prima data clipul la Smooth Criminal, partea in care a sarit pe masa si a inceput sa se invarta.
Mama, ce bataie-ti dau daca te prind, iar ma ia boceala...
La 3 ani eu boceam disperata ca vreau la concert, dar ... nema. A facut tata rost de caseta cu concertul si de cate ori eram singura acasa o puneam si dadeam tare si topaiam ca disperata.
Pana sa intru in adolescenta, nu pot sa spun ca l-am uitat, ca muzica lui nu se uita. Dar am vrut sa fiu copil cat mai mult timp (just like him ), nu m-am uitat la tv decat la desene animate, radio nu ascult nici acum, reviste gen popcorn si bravo nu cumparam. Am fost paralela cu ceea ce se intampla cu el, dar l-am pastrat mereu in suflet.
N-am crezut niciodata in acuzatiile de pedofilie, indiferent cati au vrut sa ma convinga. Dar de atunci ... n-am mai putut sa spun oricui ca sunt fan, pentru ca nu mai era cool sa fii fan MJ si isi bateau joc si de mine si de el. De mine ... eram obisnuita, dar nu suportam si nici acum nu suport sa se ia cineva de el, ma infurii de nu mai pot.
In generala am trecut printr-o perioada foarte proasta. Cred ca nici acum nu am depasit complet traumele. In a 8-a mi-am primit si eu calculatorul, cu o infecta conexiune dial-up. Atunci am redescoperit muzica lui, pentru ca erau mult prea scumpe albumele lui ca sa le cumpar si oricum cand m-am desteptat eu nu mai era cool => nu se gaseau
Eram norocoasa daca reuseam sa dau jos 2 melodii pe seara, pentru ca aveam voie doar 1 ora, ca era scump dial-upul. Am ascultat toata muzica lui pana la refuz, fiecare melodie imi transmite ceva ... nu stiu daca sunt eu nebuna, dar chiar cred ca tot sufletul lui e in muzica lui. Tot ce simte, tot ce gandeste, regasesti intr-una din melodii.
Am citit cam tot ce am gasit despre el, insa in 2001 se scriau numai rahaturi. Am crezut doar ce era impartial, deci foarte putin. Am avut o scurta perioada in care am cumparat Bravo si Popcorn, sperand sa mai gasesc cate un articol despre el. Am renuntat repede pentru ca mi-am dat seama ca publicatiile astea pline de minciuni i-au distrus cariera.
Michael n-a renuntat niciodata la ceea ce credea doar pentru ca asa au vrut altii, indiferent cat a fost ridiculizat pentru "ciudateniile" lui. O sa admir pana o sa mor personalitatea lui puternica, dupa care m-am modelat si eu.
Ii datorez lui tot ceea ce sunt acum, chiar si faptul ca inca sunt. La sfarsitul scolii generale aveam depresii si crize de nervi. Singurul lucru care m-a tinut in viata si sanatoasa psihic a fost muzica lui. Versurile lui imi vorbeau si ma linisteam, nu ma mai simteam singura. Si acum, in momente de criza, cel mai bine ma simt ascultand una din melodiile lui. Daca as putea sa-i dedic o melodie, ar fi Speechless, este exact ceea ce i-as fi spus daca as fi avut vreodata ocazia.

Nu mi-a venit sa cred cand am aflat ca nu mai e N-am avut in viata mea asa o durere in suflet. Mama a spus-o cel mai bine: NE-AM PIERDUT CEL MAI BUN PRIETEN. Pentru ca asta a fost. Singurul prieten adevarat care l-am avut vreodata. Chiar daca el habar n-avea ca exist, eu, ca individ, el isi iubea fanii extrem de mult. Odata cu el a murit si o parte din mine, nici acum nu imi revin.
A pierdut lumea un geniu si un inger. Nicicand nu va putea fi inlocuit

Am fost la film. De 2 ori.
La avanpremiera a fost superb, sala plina, chiar daca putin prea multi copii (sunt sigura ca lui i-ar fi placut asta). La sfarsit toata lumea a aplaudat, exact cum merita, desi ... s-au stins aplauzele mult prea repede, semn ca au fost putini fani si multi curiosi N-am putut sa plang, decat foarte putin. M-a lasat muta reprezentatia lui. Ma asteptam sa vad un om slabit, care se zbate pentru un ultim strop de glorie. Dar l-am vazut pe Michael la fel cum era si acum 20 ani. La fel de talentat, miscari perfecte, perfectionist, voce ... Si, aproape la fel de copil. Cel mai mult mi-a placut sa il vad cum zambeste si glumeste. Cand am iesit din sala am avut parte de un mini-tribut. A cantat toata lumea Heal the world, au fost dansatori buni ... am plans mai mult decat la film, a fost superb gestul.
Astazi a fost ... ingrozitor. 5 persoane in toata sala: eu, tata + pusti enervant si mama + pustoaica. Nici macar n-a fost cineva la intrarea in sala sa ne rupa biletele. Mai bine, il pastrez si pe asta, e bine ca am si unul intreg. Am plans mult mai mult de data asta, eram si machiata, but who fucking cares. Ma mai duc o data, nu stiu cand, dar ma duc pentru ca nu ma satur si n-am rabdare sa iasa DVD-ul. Si nici nu vreau sa-l vad filmat in sala, ar fi un sacrilegiu.

Un singur lucru bun a iesit din toata treaba asta, eu cred ca si-a gasit in sfarsit linistea acolo sus Dar a lasat in urma sute de milioane de oameni indurerati si 3 copii fara un tata minunat

Rest in peace Mike - you deserve it!

fata ta?nu stiam ca ai un copil
scrie foarte frumos..la fel ca tine...

Gandul ca nu il vom mai vedea niciodata pe scena, unde eram noi cand el avea nevoie de noi? i-am stat alaturi in durere si necaz asa cum a facut el, neconditionat? nici vorba! cand trupul lui firav chinuit de o povara care intrecea orice imaginatie, cand ochii sai tristi cautau alinare si suport la cei pe care ii iubea si carora le fusese alaturi in orice imprejurare. noi i-am intors spatele si am uitat ca el ne-a miscat sufletele intr-o maniera inconfundabila, ca ne-a colorat copilaria, adolescenta, ca ne-a hranit visele si aspiratiile de a deveni oameni in toata puterea cuvantului intr-un loc numit pamant pe care el l-a facut sa radieze de lumina nepamanteana, ne-a adunat in jurul sau cand nu gaseam puterea de a apartine cuiva, ne-a luminat existenta efemera si ne-a calauzit cu dragoste si o sensibilitate iesita din comun intr-o lume mirifica, frumoasa, buna, in care oamenii sunt acceptati pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce reprezinta ca entitate, fara deosebire de sex, culoare a pielii, etc. michael ne-a dat o lectie de umanitate profunda. dumnezeu l-a chemat la el in glorie asa cum a trait. a vrut ca el sa paraseasca aceasta lume intrand in casele si in inimile intregii planete. au curs lacrimi adevarate de durere neconsolata pentru ca el, copilul fara copilarie, artistul desavarsit, a vrut ca noi sa-i purtam in adancul fiintei noastre, intr-un coltisor tainic, chipul si cantecele de ieri care vor fi cantate si maine, si poimaine, atata timp cat inima Terrei va bate...

Roxana....mai facut sa plang....

Roxana e foarte frumos

multumesc mult

ce bine ar fi daca raiul ar avea adresa...daca Dumnezeu ar avea un numar de telefon la care al raspunda un inger si te-ar intreba cu cine vrei sa vorbesti...asa ar fi usor sa vorbesti cu persoane dragi de acolo de sus...sa il rugam pe Dumnezeu sa ne ajute cand avem nevoie...ar fi un lucru posibil numai in vise...dar totusi sa ne gandim ca fani M.J pot vorbi cu EL prin vis ascultandu-i muzica si incercand sa-i transmita un mesaj prin gand va asigur ca merge...WE MISS YOU SO MUCH M.J....WE LOVE YOU SO MUCH...

stii maria ...si eu m-am gandit la asta ... ar fi frumos sa putem comunica asa cu el ... poate cine stie ...Dumnezeu a rezervat un colt de rai si pt noi, fanii , oamenii care il iubim pe Mike mai mult decat orice

ShadowMaster a scris:stii maria ...si eu m-am gandit la asta ... ar fi frumos sa putem comunica asa cu el ... poate cine stie ...Dumnezeu a rezervat un colt de rai si pt noi, fanii , oamenii care il iubim pe Mike mai mult decat orice

poate....insa ai spus niste cuvinte foarte frumoase

In Memoriam

A plecat o legendă
S-a stins, nu mai este printre noi
A plecat un om cu un suflet mare
A plecat un zeu

Michael, steaua ta nu a apus
Ea doar acum se înalţă
În înaltul cerului
Pentru a strălucii precum Soarele

A murit doar corpul tău
Pentru că tu eşti încă viu
Acolo sus la Dumnezeu
Dar şi aici pe Pământ

Ai vrut să fi singur
Dar nu o să fi niciodată singur
Mereu înconjurat de îngeri şi de lume
În cer şi pe pământ

Ai salvat lumea
Ai salvat natura
Dar pe tine Michael
Nu a avut cine să te salveze

Plângem şi plângem
Şi vrem să şti că nu eşti singur
Noi niciodată nu ne vom opri
Să te auzim şi să te iubim.