DAR INIMA A SPUS NU

**Miana** Dum Oct 25, 2009 11:23 pm

I-au vazut pe cei saraci in colibe de carton,asa ca au rastirnat colibele si au inceput sa construiasca uriase blocuri de ciment si sticla.Totusi,nu pareau a fi case,nici macar o coliba."Da ce-ati vrea?",au intrebat furiosi."Sunteti prea saraci sa traiti ca noi.Pana o sa va descurcati mai bine,ar trebui sa fiti recunoscatori,nu credeti?"
Capul a spus da,dar inima a spus nu.
Aveau nevoie de mai multa electricitate in oras,asa ca au gasit un rau si l-au stavilit.Cand apele s-au ridicat,pluteau iepuri morti si caprioare;pasarele prea mici pentru a zbura s-au inecat in cuib,in timp ce mama-pasare plangea neputincioasa."Nu este o priveliste frumoasa",au spus,"dar acum,un milion de oameni au aer conditionat toata vara.Si asta e mult mai important decat un rau,nu-i asa?"
Capul a spus da,dar inima a spus nu.
Au vazut asuprirea si teroarea intr-o tara indepartata,asa ca au pornit razboi impotriva ei.Bombele au transformat tara in daramaturi.Populatia s-a ascuns de frica si-n fiecare zi tot mai multi sateni erau ingropati in sicrie de lemn."Trebuie sa fiti pregatiti sa faceti sacrificii",au spus."Cand trecatori nevinovati sunt raniti,asta sa fie pretul care trebuie platit pentru pace?"
Capul a spus da,dar inima a spus nu.
Anii au trecut si ei au imbatranit.Stand in casele lor confortabile,au facut bilantul:"Am avut o viata buna"-au spus-"si am facut ce trebuia sa facem."Copii lor au privit in jos si au intrebat de ce saracia,poluarea si razboiul erau inca nerezolvate."Veti afla cat de curand",au replicat ei."Fiintele omenesti sunt slabe si egoiste.In ciuda celor mai mari eforturi ale noastre,aceste probleme nu se vor incheia niciodata cu adevarat."
Capul a spus da,dar copiii au privit in inimile lor si au soptit "NU!".